17.16. Analize hidrologice

Notă

În această lecție, vom efectua unele analize hidrologice. Această analiză va fi utilizată în unele din următoarele lecții, deoarece constituie un exemplu foarte bun de analiză a fluxului de lucru, pe care o vom folosi pentru a demonstra unele caracteristici avansate.

În această lecție, vom face unele analize hidrologice. Începând cu un DEM, vom extrage o rețea de canale, vom delimita bazinele hidrografice și vom calcula unele statistici.

Primul lucru este de a încărca proiectul cu datele lecției, care conține doar un DEM.

Primul modul care se va executa este Catchment area (în unele versiuni de SAGA se numește Acumulare de Flux (De Sus în Jos)). Îi puteți utiliza pe oricare dintre cei denumiți Catchment area. Aceștia au diverși algoritmi, dar rezultatele sunt în esență aceleași.

Selectați DEM-ul din câmpul Elevație, lăsând valorile implicite pentru restul parametrilor.

Unii algoritmi calculează multe straturi, dar Catchment Area este cel pe care dorim să-l folosim.

Puteți scăpa de celelalte, dacă doriți.

Randarea stratului nu este foarte informativă.

To know why, you can have a look at the histogram and you will see that value are not evenly distributed (there are a few cells with very high value, those corresponding to the channel network). Calculating the logarithm of the catchment area value yields a layer that conveys much more information (you can do it using the raster calculator).

Zona de captare (cunoscută, de asemenea, și ca zona de acumulare a fluxului), poate fi utilizată pentru a stabili un prag pentru inițierea canalului. Acest lucru se poate realiza cu ajutorul algoritmului Rețelei de canale. Iată cum trebuie să-l configurați (rețineți că Pragul de inițiere este Mai mare decât 10.000.000).

Utilizați stratul original al bazinului hidrografic, nu cel logaritmic. Acela folosește doar pentru randare.

Dacă măriți valoarea pragului de inițiere, veți obține o rețea de canale mai rare. Dacă îl scădeți, veți obține unul mai dens. Cu valoarea propusă, iată ce veți obține.

Imaginea de mai sus prezintă doar stratul vectorul rezultat și DEM-ul, dar ar trebui să fie și unul raster, cu aceeași rețea de canale. Rasterul va fi, de fapt, cel pe care îl vom folosi.

Acum, vom folosi algoritmul Bazinelor hidrografice pentru a schița sub-bazinele corespunzătoare acestei rețele de canale, folosind ca puncte de evacuare toate intersecțiile din ea. Iată cum trebuie să setați dialogul parametrilor corespunzători.

Acesta veți obține.

Acesta este rasterul rezultat. Puteți să-l vectorizați folosind algoritmul Vectorizarea claselor grilei.

Acum, să încercăm să calculăm statistici referitoare la valorile elevației dintr-unul din sub-bazine. Ideea este de a avea un strat cu altitudinile din cadrul acelui sub-bazin pe care, ulterior, să-l transmitem modulului care calculează aceste statistici.

Mai întâi, haideți să decupăm DEM-ul original după un poligon, care reprezintă un sub-bazin. Vom utiliza algoritmul de Decupare raster după un poligon. În cazul în care vom selecta un singur poligon care reprezintă un sub-bazin, iar mai apoi vom apela algoritmul de decupare, putem decupa DEM-ul după forma poligonului, din moment ce algoritmul este conștient de selecție.

Selectați un poligon,

și apelați algoritmul de tăiere cu următorii parametri:

Elementul selectat în câmpul de introducere este, desigur, DEM-ul pe care vrem să-l decupăm.

Veți obține ceva de genul acesta.

Acest strat este gata de a fi utilizat in algoritmul Raster layer statistics.

Statisticile rezultate sunt următoarele.

Vom folosi și în alte lecții atât procedura de calcule a bazinului, cât și calcularea statisticilor, pentru a afla cum ne pot ajuta alte elemente la automatizarea amândurora, cât și pentru a lucra mai eficient.