14.3. Lesson: Digitizarea Arboretului Forestier

Unless you are going to use your georeferenced map as a simple background image, the next natural step is to digitize elements from it. You have already done so in the exercises about creating vector data in Lesson: Crearea unui Nou Set de Date Vectoriale, when you digitized the school fields. In this lesson, you are going to digitize the forest stands» borders that appear in the map as green lines but instead of doing it using an aerial image, you will use your georeferenced map.

Scopul acestei lecții: Învățarea unei tehnici pentru a ajuta activitatea de digitizare a arboretului forestier și, în cele din urmă, adunarea din acesta a datelor de inventar.

14.3.1. Follow Along: Extragerea Limitelor Arboretului Forestier

Deschideți în QGIS proiectul map_digitizing.qgs, pe care l-ați salvat în lecția anterioară.

O dată ce ați scanat și georeferențiat harta, ați putea începe digitizarea, folosind imaginea drept ghid. Acesta ar fi, probabil, cel mai potrivit mod de lucru, atunci când imaginea pe care trebuie să o digitizați reprezintă, de fapt, o fotografie aeriană.

If what you are using to digitize is a good map, as it is in our case, it is likely that the information is clearly displayed as lines with different colors for each type of element. Those colors can be relatively easy extracted as individual images using an image processing software like GIMP. Such separate images can be used to assist the digitizing, as you will see below.

Primul pas va fi de a utiliza GIMP la obținerea unei imagini care conține doar pâlcuri de pădure, reprezentate de toate acele linii verzui pe care le puteți vedea în harta originală, scanată:

• Deschideți GIMP (dacă nu l-ați instalat încă, descărcați-l de pe internet sau cereți-l profesorului dvs.).

• Deschideți imaginea hărții originale, Fișier ▶ Deschidere, rautjarvi_map.tif din folderul exercise_data/forestry. Rețineți că arboretul forestier este reprezentat cu linii verzi (conținând numărul parcelei, de asemenea, în verde, în interiorul fiecărui poligon).

Acum puteți selecta pixelii din imagine, care reprezintă limitele parcelelor forestiere (pixelii verzui):

• Deschideți instrumentul Select ▶ By color.

• Cu instrumentul activ, măriți imaginea (Ctrl + rotița mouse-ului) astfel încât liniile dintre parcelele cu arboret forestier se fie suficient de clare, pentru a se diferenția pixelii care compun linia. A se vedea imaginea din stânga, de mai jos.

• Faceți clic și glisați cursorul mouse-ului în partea din mijloc a liniei, astfel încât instrumentul va colecta valorile câtorva dintre culorile pixelilor.

• Eliberați butonul mouse-ului și așteptați câteva secunde. Din întreaga imagine vor fi selectați pixelii care se potrivesc culorilor colectate de către instrument.

• Micșorați, pentru a vedea cum au fost selectați pixelii verzui din întreaga imagine.

• Dacă rezultatul nu vă mulțumește, repetați operațiunea de clic și glisare.

• Pixelii selectați de către dumneavoastră ar trebui să arate în genul imaginii din dreapta-jos.

O dată ce ați terminat selecția, trebuie să o copiați sub forma unui nou strat, care se va salva ulterior ca fișier de tip imagine:

• Copiați (Ctr+C) pixelii selectați.

• Apoi lipiți direct pixelii (Ctr+V), GIMP afișând pixelii sub forma unui nou strat temporar, din panoul Straturi - Pensule sub formă de Selecție flotantă (Stratul Lipit).

• Faceți clic dreapta pe stratul temporar, apoi selectați Către Noul Strat.

• Faceți clic pe pictograma „ochiului” de lângă stratul de imagine original pentru a-l dezactiva, astfel încât numai Stratul Lipit va fi vizibil:

• În cele din urmă, accesați Fișier ▶ Export…, la Selectarea Tipului Fișierului (După Extensie) alegeți Imagine TIFF, apoi selectați folderul de digitizare și denumiți-l rautjarvi_map_green.tif. Nu alegeți compresia, atunci când vi se va pune întrebarea.

Ați putea face același proces cu alte elemente din imagine, de exemplu, extrăgând liniile negre care reprezintă drumurile, sau cele maro care reprezintă liniile de contur ale terenului. Dar pentru noi, arboretul forestier este suficient.

14.3.2. Try Yourself Georeferențiați Imaginea Pixelilor Verzi

Ca și în lecția anterioară, trebuie să georeferențiați această nouă imagine pentru a o putea folosi cu restul de date.

Observați că nu mai trebuie să digitizați punctele de control din teren, deoarece această imagine este, în principiu, aceeași ca și imaginea hărții originale, în măsura în care instrumentul de Georeferențiere nu este afectat. Iată câteva lucruri pe care trebuie să le rețineți:

• Această imagine se află, desigur, în CRS-ul KKJ / Finland zone 2.

• Ar trebui să utilizați punctele de control din teren salvate, Fișier ▶ Încărcare puncte GCP.

• Amintiți-vă să revizuiți Setările de Transformare.

• Denumiți stratul rezultat green_centroids.shp, din folderul digitizing.

Verificați dacă noul raster se potrivește cu harta originală.

14.3.3. Follow Along: Crearea Punctelor de Sprijin pentru Digitizare

Având în vedere instrumentele de digitizare din QGIS, v-ați putea gândi că ar fi de ajutor acroșarea la pixelii verzi, pe durata digitizării. Exact acest lucru îl veți face în continuare: veți crea puncte din acei pixeli, pentru a le folosi mai târziu ca ghidaje în digitizarea arboretelor forestiere, când se vor utiliza instrumentele de acroșare disponibile în QGIS.

• Folosiți instrumentul Raster ▶ Conversie ▶ Poligonizare (Din Raster în Vector) pentru a vectoriza liniile verzi în poligoane. Dacă nu vă mai amintiți cum se efectuează acest lucru, puteți să reexaminați Lesson: Conversia din Raster în Vector.

• Salvați rezultatul ca rautjarvi_green_polygon.shp, în interiorul folderului digitizing.

Măriți și analizați forma poligoanelor. Veți obține ceva de genul:

Următoarea opțiune de a scoate punctele din acele poligoane, este de a le obține centroizii:

• Deschideți Vector ▶ Geometry tools ▶ Polygon centroids.

• Setați stratul poligonal pe care tocmai l-ați obținut, ca fișier de intrare pentru instrument.

• Denumiți rezultatul ca green_centroids.shp, în folderul digitizing.

• Bifați Adăugare rezultat în canevas.

• Folosiți instrumentul pentru a calcula centroizii poligoanelor.

Acum puteți elimina stratul rautjarvi_green_polygon din Cuprins.

Schimbați simbologia stratului centroizilor:

• Deschideți Proprietățile Stratului pentru green_centroids.

• Go to the Symbology tab.

• Setați Unitățile ca Unități de hartă.

• Setați Dimensiunea la 1.

It is not necessary to differentiate points from each other, you just need them to be there for the snapping tools to use them. You can use those points now to follow the original lines much easily than without them.

14.3.4. Follow Along: Digitizarea Pâlcurilor de Pădure

Now you are ready to start with the actual digitizing work. You would start by creating a vector file of polygon type, but for this exercise, there is a shapefile with part of the area of interest already digitized. You will just finish digitizing the half of the forest stands that are left between the main roads (wide pink lines) and the lake:

• Mergeți la folderul digitizare folosind exploratorul dvs. de fișiere.

• Glisați fișierul vectorial pe harta dvs. forest_stands.shp.

Schimbați simbologia noului strat, astfel încât să puteți identifica mai ușor ce poligoane au fost deja digitizate:

• Umpleți poligonul cu verde.

• Bordura poligonului va fi de 1 mm.

• Setați transparența la 50%.

Acum, așa cum vă amintiți de la modulele din trecut, trebuie să configurați și activați opțiunile de acroșare:

• Go to Project ▶ Snapping options….

• Activate the snapping for the green_centroids and the forest_stands layers.

• Setați Toleranța la 5 unități de hartă.

• Bifați caseta Avoid Int., pentru stratul forest_stands.

• Bifați Enable topological editing.

• Clic pe Aplicare.

With these snapping settings, whenever you are digitizing and get close enough to one of the points in the centroids layer or any vertex of your digitized polygons, a pink cross will appear on the point that will be snapped to.

Finally, turn off the visibility of all the layers except forest_stands and rautjarvi_georef. Make sure that the map image has not transparency any more.

Câteva lucruri importante de reținut, înainte de a începe digitizarea:

• Nu încercați să fiți prea exacți în digitizarea frontierelor.

• If a border is a straight line, digitize it with just two nodes. In general, digitize using as few nodes as possible.

• Zoom in to close ranges only if you feel that you need to be accurate, for example, at some corners or when you want a polygon to connect with another polygon at a certain node.

• Folosiți butonul din mijloc al mouse-ului pentru a mări/micșora și deplasa, pe durata digitizării.

• Digitizați doar un singur poligon la un moment dat.

• După digitizarea unui poligon, scrieți id-ul pâlcului de pădure pe care îl puteți vedea în hartă.

Acum puteți începe digitizarea:

• Localizați numărul pâlcului forestier 357 în fereastra hărții.

• Activați editarea pentru stratul forest_stands.shp.

• Selectați instrumentul Add feature.

• Începeți digitizarea pâlcului 357 prin conectarea unora dintre puncte.

• Notați crucilițele roz care indică acroșarea.

• Când ați terminat, faceți clic-dreapta pentru a termina digitizarea acelui poligon.

• Introduceți pâlcul forestier id (în acest caz 357).

• Clic pe OK

If you were not prompted for the polygon id when you finished digitizing it, go to Settings ▶ Options ▶ Digitizing and make sure that the Suppress attribute form pop-up after feature creation is not checked.

Poligonul dvs. digitizat va arăta astfel:

Now for the second polygon, pick up the stand number 358. Make sure that the Avoid int. is checked for the forest_stands layer. This option does not allow intersecting polygons at digitizing, so that if you digitize over an existing polygon, the new polygon will be trimmed to meet the border of the already existing polygons. You can use this characteristic to automatically obtain a common border.

• Începeți digitizarea standului 358 la unul dintre colțurile comune cu pâlcul 357.

• Apoi continuați în mod normal, până când ajungeți la celălalt colț comun cu ambele pâlcuri.

• Finally, digitize a few points inside polygon 357 making sure that the common border is not intersected. See left image below.

• Clic-dreapta pentru a termina editarea pâlcului de pădure 358.

• Introduceți 358 ca și id.

• Click OK, your new polygon should show a common border with the stand 357 as you can see in the image on the right.

The part of the polygon that was overlapping the existing polygon has been automatically trimmed out and you are left with a common border, as you intended it to be.

14.3.5. Try Yourself Încheierea Digitizării Pâlcurilor de Pădure

Now you have two forest stands ready. And a good idea on how to proceed. Continue digitizing on your own until you have digitized all the forest stands that are limited by the main road and the lake.

It might look like a lot of work, but you will soon get used to digitizing the forest stands. It should take you about 15 minutes.

During the digitizing you might need to edit or delete nodes, split or merge polygons. You learned about the necessary tools in Lesson: Topologia Entității, now is probably a good moment to go read about them again.

Remember that having Enable topological editing activated, allows you to move nodes common to two polygons so that the common border is edited at the same time for both polygons.

Rezultatul dvs. va arăta în felul următor:

14.3.6. Follow Along: Îmbinarea Datelor pentru Pâlcurile de Pădure

It is possible that the forest inventory data you have for you map is also written in paper. In that case, you would have to first write that data to a text file or a spreadsheet. For this exercise, the information from the inventory for 1994 (the same inventory as the map) is ready as a comma separated text (csv) file.

Open the rautjarvi_1994.csv file from the exercise_data\forestry directory in a text editor and note that the inventory data file has an attribute called ID that has the numbers of the forest stands. Those numbers are the same as the forest stands ids you have entered for your polygons and can be used to link the data from the text file to your vector file. You can see the metadata for this inventory data in the file rautjarvi_1994_legend.txt in the same folder.

• Open the .csv in QGIS with the Layer ▶ Add Delimited Text Layer… tool. In the dialog, set it as follows:

Pentru a adăuga date din fișierul .csv:

• Deschideți proprietățile pentru stratul forest_stands.

• Mergeți la fila Îmbinări.

• Faceți clic pe semnul plus din partea de jos a casetei de dialog.

• Select rautjarvi_1994.csv as the Join layer and ID as the Join field.

• Asigurați-vă că, de asemenea, câmpul Target este setat pe id.

• Faceți clic pe Ok de două ori.

The data from the text file should be now linked to your vector file. To see what has happened, open the attribute table for the forest_stands layer. You can see that all the attributes from the inventory data file are now linked to your digitized vector layer.

14.3.7. Try Yourself Redenumirea Numelor pentru Atribut, și Adăugarea Suprafeței și a Perimetrului

The data from the .csv file is just linked to your vector file. To make this link permanent, so that the data is actually recorded to the vector file you need to save the forest_stands layer as a new vector file. Close the attribute table and right click the forest_stands layer to save it as forest_stands_1994.shp.

Open your new forest_stands_1994.shp in your map if you did not added yet. Then open the attribute table. You notice that the names of the columns that you just added are no very useful. To solve this:

• Adăugați plugin-ul Table Manager procedând la fel ca și în cazul altor plugin-uri.

• Asigurați-vă că plugin-ul este activat.

• În TOC selectați stratul forest_stands_1994.shp.

• Apoi, mergeți la Vector ▶ Table Manager ▶ Table manager.

• Utilizați caseta de dialog pentru a edita numele coloanelor, în așa fel încât să se potrivească cu cele din fișierul .csv.

• Clic pe Salvare.

• Selectați Yes pentru a păstra stilul stratului.

• Închideți dialogul Table Manager.

To finish gathering the information related to these forest stands, you might calculate the area and the perimeter of the stands. You calculated areas for polygons in Lesson: Exercițiu Suplimentar. Go back to that lesson if you need to and calculate the areas for the forest stands, name the new attribute Area and make sure that the values calculated are in hectares.

Now your forest_stands_1994.shp layer is ready and packed with all the available information.

Save your project to keep the current map presentation in case you need to come back later to it.

14.3.8. In Conclusion

It has taken a few clicks of the mouse but you now have your old inventory data in digital format and ready for use in QGIS.

14.3.9. What’s Next?

You could start doing different analysis with your brand new dataset, but you might be more interested in performing analysis in a dataset more up to date. The topic of the next lesson will be the creation of forest stands using current aerial photos and the addition of some relevant information to your dataset.